Micro sisteme

Pentru cei care doresc sa testeze metoda aquaponics am creat cateva sisteme care trebuiesc amplasate in zone bine iluminate din casa sau dintr-o sera ‘hobby’.

Capacitatea acestor sisteme poate varia de la 2-3 litri de apa pana la 150 – 200 l. Sistemele pot fi populate cu pesti decorativi sau ‘comestibili’. Avand in vedere conditiile de iluminare dintr-o casa, recomand cultivarea plantelor ale caror cerinte fata de lumina sunt moderate.

Trei astfel de sisteme au fost realizate de ing. Cristian Bulbuc si prezentate in cadrul unor manifestari stiintifice ale ICDIMPH Horting.

 

 

 

 

Pentru detalii puteti sa ma contactati la adresa bulbuc.cristian@yahoo.com

 

Posted in Opinii si Comentarii | Leave a comment

Sistem de capacitate medie montat in sera eficienta energetic

Se cunoaste ca la volume egale ale unei sere, formele sferice si elipsoidale au pierderile de caldura spre exterior cele mai mici. Acest considerent m-a determinat sa amplasez un sistem aquaponics de capacitate medie intr-o sera semisferica cu raza de 3 m, inaltimea de 3 m si o suprafata la sol de cca.28mp. Constructia unui ansamblu de acest tip dureaza cca. 3 zile. Sera se poate acoperi cu folie din PVC tratata UV, policarbonat, sticla sau folie pentru sere cu bule, daca se doreste o izolare termica mai mare. Paturile de cultura, bazinul pentru pesti si o mare parte din accesorii se realizeaza cu costuri mici din placi OSB. Imaginile atasate reprezinta doar una din multiplele variante de realizare a unui asemenea sistem.

Acest sistem a fost realizat, pro bono, intr-o comuna langa Bucuresti de realizatorul primelor sisteme aquaponics din Romania, ing. Cristian Bulbuc.

Pentru detalii suplimentare va rog sa ma contactati (bulbuc.cristian@yahoo.com)

Dati click pe imagine pentru a o mari.

 

Posted in Sisteme de capacitate medie | 14 Comments

Sistem de capacitate mica

Solutia propusa permite stocarea unei cantitati de cca. 8-10 kg peste/mc apa, fara a fi necesara oxigenarea suplimentara, la o rata de furajare de cca. 80 – 100 g furaj/zi cu furaje care contin cca.  35% proteine.

Patul de cultura se captuseste la interior cu folie din PVC sau EPDM pentru etanseizare, apoi se umple cu pietris de rau spalat avand granulatia de 6-7 mm. Bazinul se realizeaza prin sapatura in pamant, care se captuseste la interior cu orice tip de material lemnos in cazul solurilor necoezive, pentru a-i asigura stabilitatea sau, daca pamantul are o coeziune satisfacatoare, sapatura se poate lasa necaptusita. In ambele cazuri, spatiul astfel creat, se captuseste cu folie de PVC sau EPDM.

In cazul in care aveti la dispozitie o suprafata de teren mai mare, bazinul pe care l-ati realizat poate alimenta inca un pat de cultura, astfel incat veti putea majora si cantitatea de peste din bazin la cca. 12kg/mc apa.

Pentru detalii suplimentare, alte solutii sau daca aveti un sistem pe care l-ati realizat si doriti sa-l faceti cunoscut, va rog sa-mi scrieti pe blog.


Dati click pe imagine pentru a o mari!

Posted in Sisteme de capacitate mica | 16 Comments

Sistem de capacitate medie

Sistemele de capacitate medie sunt dimensionate pentru a realiza o productie de pesti si plante horticole care sa acopere consumul unei gospodarii familiale si sa permita comercializarea unui excedent. Sistemul pe care il propunem poate fi montat intr-o sera unde sa i se poata asigura microclimatul corespunzator pe toata durata anului.

Pentru detalii suplimentare va rugam sa ne contactati, pe site sau pe blog.

Dati click pe imagini, pentru a le mari!

Posted in Sisteme de capacitate medie | 2 Comments

Sistem de capacitate mare, productie industriala

Sistemele de capacitete mare sau pentru productie industriala implica costuri de investitie ralativ mari comparativ cu celelalte sisteme si o pregatire prealabila a personalullui care va exsploata sistemul. Cel mai cunoscut sistem de capacitate mare este sistemul care a fost realizat pentru prima oara la University of Virgin Island din USA in urma cu cca. 40 de ani. Un sistem asemanator, cel prezentat in imaginile atasate, a fost realizat in Bucuresti la institutul de cercetari ICDIMPH Horting, in cadrul unui proiect de cercetare care s-a derulat in perioada 2006 – 2010 si a fost finantat de Ministerul Agriculturii in cadrul planului sectorial 2006-2010.

Primele rezultate obtinute au fost prezentate pe site-ul www.aqua-ponics.ro.

In acest material va prezint partea constructiva a sistemului. Detaliile de executie si aspectele tehnologice depasesc spatiul pe care-l avem la dispozitie, astfel incat celor care doresc sa realizeze un asemenea sistem le recomandam sa ne contacteze pe site sau pe  blog.

Dati click pe imagini pentru a le mari!


Posted in Sisteme de capacitate mare - comerciala | 7 Comments

Sistem mic pentru balcon

Solutia propusa poate fi realizata in balcoane de dimensiuni mici. Ceea ce nu apare in imaginile atasate este folia din PVC sau, daca va permiteti pretul, din EPDM, cu care sunt captusite la interior bazinul pentru pesti si jardiniera. Pentru detalii suplimentare, alte solutii sau daca aveti un sistem pe care l-ati realizat si doriti sa-l faceti cunoscut, va rog sa-mi scrieti pe blog.

Dati click pe imagine pentru a o mari!

Posted in Sisteme de capacitate mica | 4 Comments

Utilizarea rezervoarelor recuperate in acvaponie (1)

Sistemele de capacitate mica sunt recomandate pentru cei care doresc sa-si faca debutul in aceasta activitate deoarece pierderile inerente oricarui inceput sunt mici ca valoare financiara iar sistemele pot fi realizate cu bugete foarte mici.

In continuare voi prezenta detaliile de executie a unui sistem de capacitate mica realizabil prin utilizarea unor rezervoare recuperate si alte cateva elemente al caror cost nu ridica probleme.

Imaginile urmatoare vorbesc de la sine, iar daca aveti nevoie de explicatii suplimentare va rog sa le postati pe blog.

Posted in Sisteme de capacitate mica | 6 Comments

Testere pentru calitatea apei

Monitorizarea continua a calitatii apei este una dintre cheile succesului in acvaponie. In functie de dimensiunea sistemului si bugetul disponibil puteti achizitiona aparatura de laborator sau testere. Oferta producatorilor este generoasa iar importatorii romani au reactionat in consecinta astfel incat gasim pe piata romaneasca tot ceea ce trebuie pentru monitorizarea corecta a calitatii apei din sistem.

In functie de sursa de apa, amplasamentul sistemului, specia de pesti, cultura horticola, se stabileste programul de masuratori a parametrilor apei din sistem.

Testerele prezinta un raport pret/analiza rezonabil astfel incat sunt preferate aparaturii de laborator.

In cele ce urmeaza voi prezenta cateva dintre cele mai utile testere, pentru orientarea incepatorilor in acest domeniu, cu mentiunea ca pe piata veti gasi mult mai multi producatori si produse. Cateva adrese web ale unor furnizori de aparatura de masura si de testere am postat in ‘Blogroll’.

JBL Easy Test 5 in 1 - (pret orientativ 40 – 45 lei)

Flacon cu 50 de stripuri pentru analiza urmatorilor parametri: pH intre 5.5 si 9.0 ; KH intre 0 si 40° GKH; TH intre 0 si 50° GTH (duritate totala); Nitriti (NO2) intre 0 si 20 mg/l; Nitrati (NO3) intre 0 si 200 mg/l.

JBL Test Combi Set – (pret orientativ 130 – 150 lei)

Set complet pentru masurarea celor mai importanti 5 parametri chimici: pH Test 3.0-10; Fe Test; KH Test; NO2 (Nitriti) Test; NO3 (Nitrati) Test.


TestLab – (pret orientativ 300 – 340 lei)

Set profesional pentru masurarea parametrilor chimici: pH Test 3.0-10; pH Test 6.0-7.6; GH Test; KH Test; PO4 Test; NH4 Test; NO2 (Nitriti) Test; NO3 (Nitrati) Test; Fe Test; tablete de CO2; 11 cuvete din sticla.


JBL pH 3-10 Test – (pret orientativ 20 – 23 lei)

Set de masurarea pH-ului pentru valori cuprinse intre 3 si 10; 4 picaturi pe test; pentru aprox. 80 de testari; gradatii in pasi de 0.5 unitati.


JBL Oxigen Test – (pret orientativ 34 -38 lei)

Set de testare a concentratiei de oxigen: nivel recomandat 8mg/litru la 25° C; testarea asigura acuratete pentru concentratii cuprinse intre 1-8mg oxigen/litru; pentru 50 de testari

Valori normale ale oxigenului in functie de temperatura

°C

4

6

8

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

mg/l O 2

12,7

12,1

11,5

10,9

10,7

10,4

10,2

10

9,8

9,56

9,37

9,18

9

°C

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

mg/l O 2

8,84

8,68

8,53

8,38

8,25

8,11

7,99

7,86

7,75

7,64

7,53

7,42

7,3

JBL NO2 (Nitriti) Test – (pret informativ 28 – 30 lei)

Set de masurare a concentratiei de nitriti: pentru 50 de testari; testarea asigura acuratete pentru concentratii cuprinse intre 0.025-1.0 mg/litru.

JBL NO3 (Nitrati) Test (pret informativ 43-45 lei)

Set de masurare a concentratiei de nitrati: pentru 50 de testari; testarea asigura acuratete pentru concentratii cuprinse intre 1.0-240 mg/litru;

Tetra Test Laborett (pret informativ 90 – 100 lei)

Teste incluse in set: pH, CO2, GH, KH, NO2.


JBL Easy Test 5 in 1 - 41 Ron

Flacon cu 50 de stripuri pentru analiza urmatorilor parametri:

  • pH intre 5.5 si 9.0
  • KH intre 0 si 40° GKH
  • TH intre 0 si 50° GTH (duritate totala)
  • Nitriti (NO2) intre 0 si 20 mg/l
  • Nitrati (NO3) intre 0 si 200 mg/l
Posted in Apa | 2 Comments

Masina de imprastiat namolul din acvacultura

Posted in Echipamente si AMC | 2 Comments

Transportul peştilor

Managementul sistemelor aquaponics presupune, printre altele, reducerea pierderilor în acvaculturã iar transportul peştilor, atât în faza de aprovizionare cu puiet sau icre cât şi în faza de livrare a producţiei cãtre beneficiari implicã riscul apariţiei  morţii unui numãr mare de peşti. Pentru minimizarea acestui risc trebuiesc indeplinite câteva operaţii, pe care le voi prezenta în continuare.
Factorii care influenţeazã transportul peştilor

Specia

Practica în acest domeniu aratã cã, pe durata transportului comportamentul speciilor de peşti este diferit în funcţie de cantitatea de oxigen dizolvat, densitatea peştilor per unitatea de volum de apã, ş.a.

Starea de sãnãtate

Doar exemplare sãnãtoase pot fi transportate, nu doar pentru a evita riscul rãspândirii bolii ci şi pentru a elimina riscul morţii exemplarelor bolnave pe durata transportului. Peştii suferinzi sau ale cãror branhii sunt necrotice sau deteriorate nu vor supravieţui la durate mari ale transportului, chiar şi dacã densitatea lor, per unitatea de volum de apã, va fi micã.

Mãrimea

Mãrimea şi vârsta peştilor  influenţeazã metoda şi tehnologia de transport. Astfel, spre exemplu (Berka, 1986) 25 kg de pãstrãv de 250 g/buc au acelaşi consum de oxigen ca 20 kg de 18g/buc, 17 kg de 5,3g/buc şi 12 kg de 0,5 g/buc.

Stresul şi procesele biochimice

Stresul apare datoritã manipulãrii şi condiţiilor de transport. El se poate manifesta pe durata transportului sau mai târziu. Transferul peştilor din bazinele de culturã în ambalajele de transport produce creşterea activitãţii acestora şi implicit a consumului de oxigen, care devine de 3-5 ori mai mare decãt în condiţii obişnuite în primele ore de captivitate şi scade pe mãsurã ce se obişnuiesc cu noile condiţii. Un alt factor de stres îl constituie calitatea necorespunzãtoare a apei în care sunt transportaţi. Astfel, dacã puietul care a fost crescut într-o apã cu conţinut ridicat de calciu este transportat într-o apã acidã, va suferi un şoc osmotic important.

Calitatea apei

Menţinerea unei concentraţii a oxigenului dizolvat de minim 5 mg/l este este suficientã pentru a preveni stresul. Capacitatea peştilor de a prelua şi utiliza oxigenul din apã depinde de toleranţa la stres a speciei, temperatura apei, pH-ul, concentraţia de CO2, concentraţia produselor metabolice (amoniac, nitriţi, etc.).

Temperatura

Intensitatea metabolismului diferitelor specii de peşti variazã  direct proporţional cu temperaturii apei. Cantitatea de oxigen dizolvatã în apã este invers proporţionalã cu temperatura acesteia.  Tinând cont de variaţia acestor parametri, temperatura recomandatã pe durata transportului este (Coche, Edwards, 1989)

Iarna

0C

Primãvara – Toamna

0C

Vara

0C

Peşti de apã rece 1 – 2 3 – 5 6 – 8
Peşti de apã caldã 2 – 4 6 – 8 12 – 15

Temperatura apei pentru transportul larvelor va fi mai mare decât valorile de mai sus.  Astfel, spre exemplu, la transportul Ciprinidelor temperatura apei nu va fi mai micã de 16-18 0C,  la Coregonide de 10 0C , iar la Salmonide de 15 – 18 0C.

pH, dioxid de carbon şi amoniacul

Sângele peştilor are, în medie, un pH de 7,4, fapt care impune ca pH-ul apei sã aibã valori apropiate pentru a nu produce stãri de stres peştilor.

In general, peştii produc 0,9 ml CO2 , la un consum de 1 ml de oxigen. La o aerare insuficientã, concentraţia de CO2, în recipienţii de transport poate atinge valori de 20 – 30 ppm, periculoase pentru peşti.  Ca urmare a metabolismului proteinelor şi a descompunerii acestora de cãtre bacterii, nivelul amoniacului creşte. Pentru a reduce riscul concentrãrii amoniacului liber în apã se recurge la încetinirea proceselor metabolice ale peştilor prin racirea apei pe durata transportului.

Aditivi chimici

Pentru a preveni problemele care pot sã aparã pe durata transportului în apã se adaugã o serie de substanţe chimice. Astfel, pentru a compensa pierderea sãrurilor din organismul peştilor se adauga NaCl în concentraţie de 5000 ppm. Dacã alcalinitatea apei este mai micã de 100 ppm, se adaugã aproximativ 0.26g/l de bicarbonat de sodiu (Na2CO3). Deoarece peştii sunt transportaţi la o densitate mult mai mare decât în bazinele de culturã, se recurge la o sedare uşoarã a lor prin administrarea unor anestezice de tipul metasulfonat de tricainã în concentraţie de 0.015 –  0.06 g/l.

Metode de transport

Transportul icrelor

Icrele pot fi transportate în unul din urmãtoarele stadii de dezvoltare:

a.        Icrele nefertilizate şi lapţii vor fi transportate separat în pungi de plastic. Lapţii vor avea un spaţiu de aer de cca. 10 pãrţi aer la o parte de lapţi. Icrele nu au nevoie de oxigenare. Pungile vor fi menţinute la temperaturi scãzute, cca. 8-11 0C.

b.       Icrele fertilizate se transportã în containere umplute astfel încât sã nu rãmânã spaţiu de aer, la temperaturi scãzute.

c.        Icrele eclozate se transportã în cutii special amenajate, pe tãvi dispuse suprapus. Tãvile sunt acoperite cu pânzã umedã pe care se aşeazã cu grijã icrele, peste care se întinde o a doua pânzã. Ultima tavã se umple cu gheaţã sfãrâmatã care asigurã temperatura necesarã pe durata transportului.

Transportul peştilor

Transportul în saci de plastic cu adaos de oxigen

Este cea mai ieftinã şi mai des utilizatã metodã.  Pentru transport se foloseşte folie tubularã cu diametrul de 0.30m din  din plastic (fig.1) din care se debiteazã tronsoane cu lungimea de 0,8 – 1,0 m, având un volum util de 60 l. Grosime foliei variazã în funcţie de stadiul de dezvoltare al peştilor: 0.04 mm pentru larve, 0.06–0.08 mm pentru puiet şi 0.1 – 0.15 mm pentru peşti adulţi. Sacii sunt umpluţi astfel încât sã conţinã aproximativ 30% apã cu peşti şi 70% oxigen pur, dupã care sunt legaţi la gurã şi sigilaţi termic.

Fig. 1 Saci PVC pentru transport

Sacii cu peşti se introduc în cutii de carton, polietilenã sau polipropilenã (fig.2) care sunt apoi introduse în vehicolul de transport. Deasupra sacilor se aşeazã un strat de gheaţã pentru a menţine temperatura scãzutã.

Fig.2 Cutie carton protectie saci

In tabelele 1-3 sunt prezentate (Coche, Edwards, 1989) cantitãţile de peşti care pot fi transportate in saci în funcţie de specie şi stadiul de dezvoltare. (clic pe imagini pentru zoom)

Transportul în mijloace de transport specializate

Transportul cantitãţilor mari de peşte se poate efectua în rezervoare deschise autopurtate având capacitãţi de 10 – 15 t sau tancuri închise prevãzute cu diferite sisteme de aerare, oxigenare şi rãcire.

Transferul peştilor în bazine, la destinaţie

Transferul peştilor din saci în bazinele de destinaţie trebuie efectuatã cu grijã, respectând urmãtoarea procedurã:

- Se lasã la început sacii închişi sã pluteascã timp de ccca. 30 min în bazinul de desinaţie, pentru egalizarea temperaturii;

- Se deschid sacii şi se adaugã în sac o cantitate de cca. 10 l de apã din bazinul de destinaţie;

- Se face transferul peştilor din sac în bazin în mod treptat, lent.

Articol publicat în revista Ferma nr.12(67)-decembrie 2008, autor Cristian Anton BULBUC

Transportul în mijloace de transport specializate

Transportul cantitãţilor mari de peşte se poate efectua în rezervoare deschise autopurtate având capacitãţi de 10 – 15 t sau tancuri închise prevãzute cu diferite sisteme de aerare, oxigenare şi rãcire.

Transferul peştilor în bazine, la destinaţie

Transferul peştilor din saci în bazinele de destinaţie trebuie efectuatã cu grijã, respectând urmãtoarea procedurã recomandãri:

- Se lasã la început sacii închişi sã pluteascã timp de ccca. 30 min în bazinul de desinaţie, pentru egalizarea temperaturii;

- Se deschid sacii şi se adaugã în sac o cantitate de cca. 10 l de apã din bazinul de destinaţie;

- Se face transferul peştilor din sac în bazin în mod treptat, lent.

Posted in Tehnologii pesti | 2 Comments